Cateva aprecieri asupra betoanelor

Ce este betonul?

Materialele componente

Tipurile (clasele) de beton:

Cum alegem tipul de beton

Ce este betonul? Definitii si termeni uzuali:

Betonul: este un material compozit (sau complex) obtinut din amestecul de agregate, ciment si apa in care liantul este obtinut prin reactia dintre ciment si apa (pasta de ciment). Alaturi de aceste ingrediente de baza in compozitia betonului mai intra si aditivi si alte adaosuri specifice anumitor aplicatii (fibre de polietilena, “bile” de polistiren, materiale de impermeabilizare, pigmenti sau solutii de colorare, etc.)

Evolutia rezistentelor betonului apare ca o curba crescatoare cu perioada de start considerata de la intarirea betonului ( a nu se confunda cu priza betonului = Trecerea de la faza de beton proaspat la faza de beton rigid) si pana la 28 de zile de la turnarea acestuia - considerata ca finalul perioadei de intarire a betonului.

Ca perioade de control asupra curbei de evolutie a rezistentei betonului, se pot considera de la data turnarii (functie si de temperatura exterioara): 2 zile; 7 zile; 14 zile; 28 zile
Aceste “puncte de control” sunt utile in faza de decofrare - vezi si materialul “Tratarea betonului dupa betonare”.

Betonul proaspat: este considerat betonul din momentul inceperii operatiunii de amestecare a componentelor si pana la inceputul intaririi acestuia

Betonul marfa: este betonul produs in statiile de betoane

Priza betonului: se considera odata cu inceputul reactiei de hidratare-hidroliza a cimentului cu apa altfel spus este momentul din care betonul incepe sa se intareasca = trecerea de la faza de beton proaspat la faza de beton rigid (a nu se confunda cu betonul intarit) - aprox 3-4 ore de la turnarea betonului, fctie si de temperaturile exterioare.

Clasa betonului: este definita prin rezistenta la compresiune, determinata pe cilindri si/sau cuburi standard, la 28 zile de la preparare.

Rezistenta la Compresiune reprezinta “rezistenta betonului”  (la varsta de 28 de zile de la prepararea betonului) determinata in laboratorul de incercari.Determinarea se face utilizand o proba standardizata  - uzual un cub cu latura de 15cm si/sau un cilindru cu dia 15cm si h=30cm - asupra careia se aplica o incarcare (o forta) de compresiune masurata de “presa” de incercare si exprimata in N/mm2.


Rezistenta betonului se considera mai mare cu cat rezistenta acestuia la incercarea de compresiune este mai mare.

Astfel de exemplu C20/25 este mai rezistent de cat C16/20, acesta mai rezistent decat C12/15 s.a.m.d

Rezistenta la intindere: este determinata mai ales ca intindere din incovoiere; este importanta pentru platforme si lucrari de drumuri

Betonul intarit: material compozit, cu structura complexa si cu proprietati mecanice evolutive de roca artificiala.

Lucrabilitatea (in literatura de specialitate se defineste prin consistenta):

Din punct de vedere al punerii în operă, betonul proaspăt se caracterizează prin lucrabilitate. Lucrabilitatea reprezintă ansamblul de proprietăţi ce permit păstrarea omogenităţii (adică nesepararea părţilor componente) în  timpul manipulării, transportului, compactării si finisării betonului proaspăt. Lucrabilitatea poate fi caracterizată si prin proprietatea betonului de a umple tiparul cu usurinţă si de a îngloba armăturile în timpul turnării.

Consistenţa se referă la stabilitatea formei betonului sau la usurinţa cu care acesta curge, reprezentând o măsură a lucrabilităţii (se defineste prin consistente S1....S4 in care S1 este cel mai vartos iar S4 cel mai fluid)

Temperatura betonului: Temperatura betonului proaspăt nu trebuie să fie mai mică de 5°C  sau ami mare de 30°C in momentul livrării.

Permeabilitate a betonului: gradul de permeabilitate a betonului este o masură a rezisten]ei betonului la patrunderea apei si/sau a agentilor corozivi externi.

Gelivitatea: reprezinta capacitatea betonului de a rezista fara reduceri semnificative ale rezistentelor mecanice in cazul in care acesta este supus la un anumit numar de cicluri de inghet-dezghet.

 


Materialele componente:

Ciment: Material de constructie în forma de pulbere fina, obtinut prin macinarea clincherului si care, în contact cu apa, face priza si se întareste. Cimentul se utilizeaza la prepararea mortarelor si betoanelor.

Aditivi de beton: Substante care imbunatatesc unele caracteristici fizice ale betonului proaspat, cu repercursiuni favorabile asupra punerii in opera si asupra unor caracteristici ale betonului intarit. Aditivii actioneaza, de regula, asupra lucrabilitatii betonului (plastifianti sau superplastifianti), cu efecte benefice privind compactitatea si cantitatea de aer din beton, sau asupra timpului de priza (intarzietori sau reducatori ai acestuia).
Adaugati in cantitati mici, sunt incorporati in masa betonului pentru a asigura acestuia caracteristici specifice: reducerea sau cresterea lucrabilitatii, fluiditate fara segregare, impermeabilizare in masa, cu reducerea semnificativa a gradului de penetrare a apei in beton, rezistenta sporita la inghet-dezghet, reducerea sau accelerarea timpului de intarire a betonului etc.

Adaugat in masa betonului, aditivul superplastifiant reduce raportul apa/ciment, imbunatateste lucrabilitatea acestuia, modifica timpul de priza al betonului si fluidizeaza (creste lucrabilitatea) fara a necesita adaos de apa, deci fara reducerea rezistentelor betonului.

Agregate: reprezinta roci minerale de diferite marimi (sorturi). Culoarea, caracteristicile chimice si fizice ale acestora, au un impact direct asupra durabilitatii, esteticii si proprietatilor mecanice ale betonului.


In functie de natura lor agregatele pot fi:

- agregate de cariera = extrase si concasate/ sparte din cariere de piatra.Carierele sunt exploatari deschise din care se extrag roci masive necesare in industria constructiilor. Agregatele de cariera se obtin prin sfaramarea acestor roci masive in fractii cu dimensiuni standard.

-  agregate de rau/ de balastiera = extrase din albiile raurilor. Balastierele sunt amplasate in albiile si/sau terasele raurilor, acolo unde exista depozite de materiale aluvionare. Agregatele de balastiera sunt obtinute in urma prelucrarii balastului in vederea producerii de nisipuri si pietrisuri.

Nisipul si pietrisul sunt roci sedimentare neconsolidate care se afla in albiile minore sau in terasele raurilor, in depozite glaciare (morene) sau eoliene.
Elementele care formeaza nisipurile si pietrisurile din terase sau albii minore pot proveni din roci metamorfice, magmatice sau sedimentare in functie de formatiunile strabatute de cursul de apa. Nisipurile si pietrisurile alcatuiesc sesul aluvionar al cursurilor mediu si inferior al tuturor raurilor.

• Nisip (0-3 mm)  - în practică numit nisip
• Nisip (3-7 mm)  - în practică numit mărgăritar
• Pietris (7 -16 mm)  - în practică numit piatră mică sau pietris
• Pietris (16- 31 mm) - în practică numit piatră mare sau piatră

 


Tipurile (clasele) de betoane uzuale:

In literatura de specialitate, tipurile de betoane se denumesc prin clase sau marci (marcile desi inca sunt in vocabularul uzual, au iesit din acceptiunea standardelor in vigoare) astfel:

Clase:   Marci:

C  8/10  B 150
C12/15  B 200
C 16/20  B 250
C 20/25  B 350
C 25/30  B 400

Desi nu mai sunt in uzul prevazut de standardele actuale, uneori se solicita si clasele de mai jos:

Clase:   Marci:

C   6/7.5  B 100
C 18/22.5  B 300

Clase de beton - aplicatii

Tipul de beton potrivit oricarei aplicatii trebuie stabilit de catre un proiectant de specialitate. Altfel spus recomandarea noastra este de a se respecta cu strictete prevederile din proiectele de executie. Aceasta intru cat in calculul elementului de beton armat sunt luate in considerare impreuna conlucrarea dintre mix-ul de beton si reteaua de armatura.

Betonul are o rezistenta la compresiune excelenta, dar se comporta slab la intindere. Intinderea elementelor verticale - stalpii - este preluata atat in calcul cat si in terorie prin reteaua de armare.

Avand in vedere ca nu intotdeauna alegerea unei clase superioara rezolva problemele din greseli/omisiuni de armare, sau din modificarile facute asupra geometriei elementelor, va recomandam sa respectati cu strictete tipul de beton prevazut in Proiectul Tehnic de Executie!

Atentie! Clasa de beton folosita trebuie sa corespunda cu cea din proiectul tehnic de executie!